Startup finantat in cadrul proiectului ASTRENE - Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Capital Uman 2014-2020

  • Autor: Silvia

  • Publicat: 29-Jun-2020

  • Vizualizari: 18

Dezastru în mediul rural la Evaluarea Naţională: Un elev din trei a luat sub media 5

Doi foşti inspectori generali la Iaşi arată cauzele acestui fenomen îngrijorător care se propagă de la an la an.

Situaţie critică pentru şcolile din mediul rural în ceea ce priveşte rezultatele la Evaluarea Naţională. Din cei aproximativ 1.300 de elevi din judeţ care au obţinut sub media 5 la Evaluarea Naţională, aproape 80% sunt din mediul rural.

Practic, dintre cei aproximativ 1.300 de elevi cu media sub 5, peste 1.000 sunt din mediu rural. În plus, dacă la această cifră se adaugă şi numărul de absenţi, situaţia este şi mai critică.

De la Evaluarea Naţională la nivelul judeţului au lipsit aproape 900 de elevi, dintre aceştia aproximativ 90% fiind din mediul rural.

Camelia Gavrilă, fost inspector şcolar în judeţ vreme de aproape două mandate, vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, şi Liliana Romaniuc, fost inspector şcolar general, actualmente secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar în cadrul Ministerului Educaţiei, explică motivele pentru care există acest fenomen, dar şi care ar putea fi rezolvările pe viitor.

La nivelul judeţului Iaşi au fost înscrişi la Evaluarea Naţională 7.401 elevi, iar dintre aceştia doar 6.500 au ajuns în sălile de clasă pentru a susţine testările la Limba română şi Matematică.

Având în vedere că raportul numărului dintre elevii din mediul rural şi cel din urban este aproape egal, şi ţinând cont de faptul că majoritatea absenţilor a fost din mediul rural, putem concluziona că peste 30% dintre elevii de la sat care s-au prezentat la Evaluare au obţinut sub media 5.

Camelia Gavrilă şi Liliana Romaniuc, ambele aflate în trecut la conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, cunosc foarte bine realitatea din şcoala ieşeană şi au prezentat atât motivele pentru care apar an de an diferenţe între urban şi rural, dar şi cele mai eficiente modalităţile prin care se pot reduce aceste diferenţe.

Lipsa interesului familiei, o cauză majoră pentru rezultatele proaste

Problemele din învăţământul rural nu reprezintă o noutate şi, în ciuda programelor menite să vină în sprijinul copiilor şi părinţilor de la sat, acestea nu s-au diminuat foarte mult.

Prin urmare, chiar dacă subiectele de la Evaluarea Naţională din acest an au avut un nivel de dificultate mai mic decât în anii precedenţi, o bună parte dintre copiii din mediul rural tot nu au reuşit să promoveze cu note mai mari de 5.

„Problema învăţământului rural se perpetuează şi ţine, aş spune, de două cauze. Nu aş începe cu modul în care şcoala găseşte soluţii pentru că ceea ce se face la clasă trebuie automat aplicat şi exersat prin activitatea individuală. Mergând de la ideea că lucrurile se predau şi materia se parcurge şi că există o anumită decenţă şi o implicare a profesorilor rezultatele modeste vin din faptul că apare acest clivaj între prezenţă la şcoală, dar absenţa activităţilor suplimentare acasă. Merg astfel mai departe pe ideea de familie, care trebuie să înţeleagă faptul că şcoala nu poate face minuni singură, că este nevoie de un parteneriat, de implicare, de supraveghere a copiilor”, explică Camelia Gavrilă.

Sărăcia, mediul familial

Astfel, menţionează fostul inspector şcolar general, mediul familial, sărăcia şi dezinteresul părinţilor reprezintă un factor important în ceea ce priveşte rezultatele slabe.

„Avem multe cazuri în care nivelul economic, sărăcia, modestia, dezinteresul părinţilor, ideea că copiii vor termina învăţământul obligatoriu, eventual o şcoală profesională fără să aibă o aspiraţie mai mare şi fără să se gândească că poate copilul respectiv ar avea aptitudini să urmeze un anume liceu chiar performant”, adaugă Camelia Gavrilă.

De asemenea, o altă cauză este cea a lipsei de continuitate la clasă prin faptul că o bună parte dintre profesorii elevilor din rural se schimbă aproape anual.

„Observăm că există un caracter tranzitoriu în anumite comune limitrofe, care sunt cu navete dificile. Acolo există un caracter tranzitoriu al profesorilor care vin, pleacă, nu există continuitate, vin profesori suplinitori, chiar dacă sunt calificaţi. Ei stau un an, pleacă, vine alticineva şi se schimbă maniera de predare. Altfel cunoşti o clasă pe care ai luat-o din clasa a V-a ca profesor de Matematică sau Limba română şi ai antrenat-o şi ai aşezat temeinic, în sistem piramidal, cunoştinţele, şi altfel este atunci când an de an vin alţi profesori”, adaugă Camelia Gavrilă, care consideră că această problemă ar putea fi rezolvată prin oferirea de facilităţi mai multe cadrelor didactice care se titularizează cu note peste 7 în mediul rural, dar şi printr-o monitorizare mai atentă a acestora şi o colaborare mai strânsă între inspectorii de specialitate şi directori cu aceşti profesori.

De asemenea, programele menite să educe părinţii şi să-i motiveze pe aceştia să îşi trimită copiii la şcoală pot reprezenta o soluţie, dar şi proiectele afterschool, care să ofere un prânz, iar copiii să fie supravegheaţi de cadre didactice pentru realizarea temelor şi eventual să le ofere exerciţii individualizate ar putea reduce diferenţele dintre rural şi urban.

Copiii au şi 4 profesori diferiţi într-un ciclu de învăţământ la aceeaşi materie

Liliana Romaniuc indentifică aceleaşi cauze pentru rezultatele slabe. Practic, atât resursele mai puţine, dar şi lipsa unei stabilităţi pentru profesorii din rural au dus la apariţia acestui fenomen.

„Nu ne întâlnim pentru prima dată cu acest fenomen, care are o multitudine de cauze. Prima cauză ar fi cea legată de resurse, care sunt mai puţine în mediul rural, şi aici mă refer atât la resursele materiale, dar şi umane. Profesorii vin şi pleacă de la şcolile din mediul rural şi de multe ori nu exită continuitate. Copiii au 2, 3 sau chiar patru profesori într-un ciclu de învăţământ. De asemenea, trebuie făcută o analiză mult mai profundă asupra învăţământului rural. Trebuie să vedem din ce şcoli provin aceşti copii, care este gradul de sărăcie, dar şi gradul de educaţie al părinţilor. La nivel naţional, 33% dintre familiile copiilor trăiesc în sărăcie severă, iar 50% se află în pragul sărăciei. De asemenea, 30% dintre aceşti copii nu au participat la ore din luna martie. În plus, avem o rată a analfabetismului funcţional foarte ridicată, sub nivelul II la testele PISA. Deci sunt copii care, chiar dacă ştiu să citească, nu înţeleg şi nu procesează ceea ce citesc”, explică Liliana Romaniuc.

First slide
  • Tags:
  • evaluare
  • note
  • mediul rural

Mai multe articole similare


  • www.instagram.com/user
  • www.youtube.com/user
Vreme, 05
Vremea Iasi booked.net
+3

Mare: +5° Mic: -2°

Umiditate: 40%

Vânt: S - 8 KPH

Vremea Suceava
+2

Mare: +4° Mic: -3°

Umiditate: 39%

Vânt: SSE - 8 KPH

Vremea Piatra Neamţ
+3

Mare: +4° Mic: -1°

Umiditate: 30%

Vânt: S - 6 KPH

Vremea Bacău
+3

Mare: +5° Mic: -2°

Umiditate: 39%

Vânt: S - 10 KPH

Vremea Vrancea
+2

Mare: +3° Mic: -2°

Umiditate: 69%

Vânt: E - 4 KPH

Vremea Galaţi
+2

Mare: +5° Mic: +1°

Umiditate: 66%

Vânt: SW - 15 KPH

Vremea Botoşani
+3

Mare: +5° Mic: -1°

Umiditate: 39%

Vânt: SSE - 8 KPH

Reclame
Reclame
Reclame
Reclame
Reclame
Reclame